Seminte de busuioc rosu Red Basil 0.4gr, Agrosem

Descriere

Seminte de busuioc rosu Red Basil 0.4gr, Agrosem

Planta anuala cu inaltimea de pana la 70 cm. Prefera locurile insorite si soluri adanci, bogate si aerate. Se inmulteste prin seminte care se seamana in februarie-martie la o adancime de 1 cm. Se sadeste in loc permanent la sfarsitul lunii aprilie - inceputul lunii mai. Recoltare:iunie-octombrie. Cantitate de seminte per plic: 0.4 gr

Specificatii tehnice Adancime 1 cm Insamantat incepand cu luna februarie-martie Tipuri de productie din seminte, din rasad Generalitati Greutate 1 gram Plantare aprilie-mai Recoltare iunie-octombrie Vegetatie 120 zile Denumire ştiinţifica: Ocimum basilicum var. purpurascens, familia Lamiaceae.

Denumiri populare: busuioc violet, busuioc mov. Origine: Ocimum basilicum var. purpurascens este o varietate superioara a soiurilor roşii de busuioc (Dark Opal Basil), obţinut conform surselor in Danemarca inaintea anului 1992, prin incrucişarea soiurilor O. basilicum şi O. forskolei. Prezentare: Busuiocul roşu este o planta anuala, erecta, de aproximativ 60cm inalţime şi 40cm laţime, cu radacina bine ramificata. Foliajul este bogat, frunzele sunt uşor zimţate. Intreaga planta are culoare neobişnuita, violet-purpurie, datorita conţinutului mare de antocianine. Florile, de forma caracteristica pentru busuioc, sunt şi ele roz-violete.

Infloresc vara-toamna. Aroma: Mirosul şi gustul plantei sunt practic asemanatoare cu cele ale busuiocului verde. Busuiocul roşu are totuşi o aroma ceva mai puternica şi mai dulceaga. Intrebuinţari culinare: Busuiocul roşu poate inlocui foarte bine busuiocul verde in sosuri, salate, paste, uleiuri, oţeturi, bauturi etc.

Datorita, insa, aspectului sau neobişnuit şi atragator este preferat la prepararea bucatelor festive sau atunci cand se pregatesc uleiuri şi oţeturi aromate, ce urmeaza a fi oferite in dar. In gastronomie, busuiocul proaspat este preferat celui uscat. Nu rezista tratarii termice, de aceea trebuie presarat peste bucatele deja pregatite. Intrebuinţari medicinale: Datorita conţinutului sporit de antocianine, care manifesta acţiune antioxidanta puternica, planta este indicata datorita efectului sau antiinflamator, antiradicalic, antitoxic, antidegenerativ, anticancerigen. Contraindicaţii: Datorita compoziţiei chimice diferite de cea a busuiocului verde şi a insuficienţei de date experimentale, busuiocul roşu nu trebuie utilizat ca substituient al busuiocului verde in tratamentele in care este recomandat cel din urma. Planta, de asemenea, poate provoca alergii şi este contraindicata femeilor insarcinate. Alte intrebuinţari: Busuiocul roşu solitar sau in combinaţie cu cel verde este practicat in decorarea curţilor şi gradinilor. Florile aratoase şi aromate atrag albinele şi fluturii, animand imprejurarile. Florile uscate sunt foarte potrivite pentru formarea ikebanelor. Recoltare/intreţinere: De la busuiocul violet se recolteaza pentru alimentaţie frunzele şi lastarii tineri intregi. Daca planta nu se cultiva pentru flori, atunci ele trebuie rupte indata ce se arata inflorescenţele. Astfel, busuiocul roşu va dezvolta un foliaj bogat, iar recoltarea regulata a frunzelor va asigura prezenţa lastarilor tineri pe tot parcursul vegetaţiei. Regulile de intreţinere sunt asemanatoare celor necesare pentru busuiocul verde. Creşte bine atat in gradina, cat şi la ghiveci.

Este sensibil la frig. Prefera soarele, solurile bogate, fertile, umede, dar care nu baltesc. Se inmulteşte usor prin seminte si lastari, care dupa ce sunt rupţi trebuie ţinuţi cateva zile in apa sa prinda radacini. Pastrare/Conservare: Busuiocul roşu proaspat poate fi menţinut cateva zile la ghiveci sau intr-un pahar cu apa.

Frunzele uscate isi pierd mult din aroma si aspect, care devin brune daca nu sunt corespunzator uscate.